Minunatul Craciun al bunicii – Poveste de Craciun

Poveste de Craciun

Doamna Ana este putin trista. In acest an, ea va fi singura de Craciun. Fiica si nepotii locuiesc prea departe ca sa vina sa-si petreaca alaturi de ea Craciunul.
Pacat, dar asta nu o va opri pe doamna Ana sa pregateasca o masa imbelsugata!
Dar lemnele de foc sunt ude si nu se aprind. Pentru a-si ridica moralul, d-na Ana serveste un pahar cu lapte. Pisica ii sare din brate si da peste paharul cu lapte. D-na. Ana incearca sa prinda paharul, se rasuceste si din cauza miscarilor bruste isi suceste degetul mic. Nimic nu se intampla bun astazi! D-na Ana se simte tot mai trista.
Se aseaza in fotoliu, inchide ochii si isi vede din nou fiica cu parul ei plin de carlionti de aur. Cand era mica, ii placea sa-i gadile obrajii cu parul ei, in timp ce ii soptea la ureche: “Te iubesc, mami!”
Astfel de momente fericite traia ea, pe atunci. Doamna Ana sta cu ochii inchisi visand la alte momente fericite alaturi de fiica ei. Doarme profund si nici nu aude galagia puternica din jurul casei sale.

Se aud tropaieli, zapada scartaind…apoi soapte…
Dintr-o data, D-na Ana deschide ochii. Simte un miros dulce, ba chiar mai multe lucruri se intampla in jurul ei.
Exact ca in poveste, lemnele trosnesc in vatra, se vede acoperita cu un pled pufos si calduros iar bradul de Craciun este impodobit.

D-na Ana nu are timp sa-si dea seama ce se intampla in jurul ei, pentru ca prin fereastra isi vede nepotii iubiti care striga necontenit:

“ Suntem aici! Suntem aici! Te iubim, bunico!”

Diverse CC Povesti si povestiri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *